Viața parohiei
Septembrie 20, 2016
În data de 10 septembrie 2016, în parohia ,,Sfinţii Voievozi” Moșna, Protopopiatul II Iași, în colaborare cu Primăria Comunei Moșna și cu Școala Gimnazială Moșna, a avut loc Tabăra ,,Bucurie în Moșna”- prima ediție. Au participat 36 de tineri din localitate, cu vârste cuprinse între 12 și 19 ani, coordonați de cinci membri ATOR Iași, care au reușit să facă fiecare participant să se simtă ,,bucuros în Moșna”.
Activitatea a început, așa cum era și firesc, în biserică, cu Rugăciunile de dimineață, apoi s-au format grupele și s-a mers spre școală, unde tinerii au luat parte la ateliere și sesiuni de cunoaștere, comunicare, vorbire liberă, lucru în echipă etc.
După masa de prânz, copiii au avut parte de un program diversificat de activități recreativ-educative. Spre seară, ne-am deplasat într-un loc frumos, lângă pădure, aproape de Cetatea dacică din Moșna, unde au avut loc ,,jocurile olimpice”. După ce au fost anunțați câștigătorii, tinerii s-au adunat în jurul focului de tabără, luând o gustare.
Ziua am încheiat-o tot în biserică, cu vizionarea unui filmuleț rezumativ, cu momentele principale din ziua respectivă; s-au oferit diplome, a fost rostit un cuvânt de încheiere, de preotul paroh și împreună I-am mulțumit lui Dumnezeu cu o rugăciune.
Peste o săptămână, când ne-am revăzut, am aflat impresiile, pe care le au tinerii noștri, cu referire la activitățile desfășurate:
,,Această tabără a fost una din experiențele minunate din viața mea. Am cunoscut persoane noi cu care am petrecut o zi inedită. Mi-ar face plăcere să particip încă o dată.”
,, …Mi-a plăcut atunci când ne-am adunat în biserică și ne-am uitat, cu bucurie, la ceea ce am făcut în ziua respectivă.”
,,Mi-a plăcut faptul că am învățat să lucrăm în echipă și că am avut ocazia să ne cunoaștem mai bine. Am învățat să comunicăm mai bine cu cei din jur. A fost o experiență pe care aș vrea să o repet.”
,,Nu am fost prezentă la această tabără, din păcate, însă toți prietenii și colegii mei, mi-au spus că a fost o experiență minunată. Mi-ar face plăcere să particip data viitoare.”
Totul a plect de la ideea de a le umple timpul tinerilor, cu alte activități ale vieții , care să-i formeze și să nu-i lase să lâncezească. Cei care au participat la această întâlnire, au învățat anumite lucruri prin joc și nu prin însușire teoretică sau abstractă. Ei au învățat distrându-se, iar acest mod de a învăța, desființează barierele între participanți, stimulează gândirea creativă, creează legături de prietenie și entuziasm.
Dorim să avem activități care să-i scoată pe tineri din fața calculatorului și să-i ridice din lentoarea vieții în care intră pe neobservate. Să le oferim și ceva de calitate, să învețe ceva, să afle lucruri noi, să cunoască istoria neamului, istoria Bisericii, dar în același timp, să le scoatem înjurătura din gură, manelele din urechi, jocurile care cultivă agresivitatea și sugerează imoralitatea.
Dorim să facem și cateheze, dar care să nu fie plictisitoare și să se desfășoare cumva invers și anume de la lecția de viață spre formal și nu de la formal spre lecție. Orice temă și orice subiect să fie abordat cu seriozitate, să discutăm, să punem mâna și pe cărțile din Biblioteca Parohială, ca să avem un plus de cunoaștere și apoi să transmitem și mai departe.
Mulți avem o imagine deformată de propria subiectivitate asupra realității și asupra Bisericii. De aceea vrem să-i facem pe tineri să înțeleagă faptul că ei sunt parte integrantă a Bisericii și că în Biserică nu contează doar ce spun oamenii maturi. Ei au multe așteptări și întrebări, unele greu de descifrat, și pentru aceasta ei constituie o provocare continuă pentru noi.
Este nevoie de ascultare reciprocă, dialog sincer, clar și curajos, pentru că tinerii au nevoie să fie înțeleși, să fie susținuți în problemele lor, să fie luminați și hrăniți cu învățătură sănătoasă. Avem foarte multe de învățat de la copii și credem că o comunitate poate fi restaurată prin copii.
Îl rugăm pe Dumnezeu să ne ajute pe mai departe, să împlinim ceea ce ne-am propus în lucrarea cu tinerii, să existe permanent o bucurie a ne întâlni și să păstrăm fiecare un zâmbet copilăresc de lumină.
Pr. Cristian Irimia.
